Category Archives: Copii

Ce este rezerva ovariană?

Leave a reply

Despre rezerva ovariană și potențialul de fertiliate.

Infertilitatea și cum putem planifica un bebeluș? 

O problemă cu care se confruntă tot mai mult femeile în ultima perioada este cea a infertilității.
De cele mai multe ori se întâmplă ca femeile să traverseze cele mai multe etape ale vieții fără să își cunoască potențialul reproductiv. De aceea se întâmplă să cunoaștem în cercurile noastre doamne care sunt fertile și au un bebeluș la 42 de ani, în timp ce alte femei intră la menopauză precoce la vârste de sub 30 de ani.

Rezerva ovariană și potențialul fertil

În unele cazuri, atunci când un cuplu decide că există o dorință de concepție, rezerva ovariană este scăzută și apare infertilitatea.
Această epuizarea a rezervei ovariene nu este un fapt specific persoanelor cu o vârstă mai înaintată, ci poate să apară și la vârste tinere, asimptomatic. Este o degradare ovariană “silențioasă”, fără semne sau simptome vizibile. 
Doar cu un simplu test, femeia își poate măsura rezerva ovariană și potențialul de fertilitate. Chiar dacă nu există o dorință de concepție imediată această măsurare este foarte importantă la femeile de peste 27 de ani. 

Cu ce ne ajută acest test?

 
Valoarea acestui test constă în predicția funcției ovariene și poate preciza momentul în care femeia va deveni infertilă. Un astfel de test este de ajutor și poate preveni situațiile în care cuplul se poate confrunta cu problema infertilității.
Cuplurile sunt sfătuite să planifice o sarcină pe perioada de viață fertilă a femeii, care este diferită de vârsta cronologică.
Planificarea unui bebeluș nu presupune venirea imediată a acestuia pe lume, dar cu un simplu test de măsurare a rezervei ovariene, cuplul poate fi scutit ulterior de  proceduri pentru tratarea infertilității.

Unde puteți să faceți un astfel de test?

Dacă doriți să aflați în ce stadiu se află rezerva dumneavoastră ovarină, puteți apela la medicul ginecolog pentru un astfel de test. Recomandarea noastră este Clinica Fertilia, un centru medical specializat în fertilitate. Medicii specialiști vă pot ajuta cu efectuarea testelor și procedurilor necesare, dar și cu o consiliere și planificare parentală.
Pentru mai multe detalii accesați site-ul Clinicii Fertilia: http//www.fertilia.ro

Cu cine seamana? Cu mama sau cu tatal?

Leave a reply


Ecografia fetala 4D

In cea de-a 35-a saptamana de sarcina, parintii acestui fat pot spune deja daca acesta seama cu mama sau cu tatal. Este frumos, cu obrajori, are 2678 de grame si abia asteapta sa isi cunoasca parintii.

Cum a putut fi posibila aceasta prima intalnire a fatului cu parintii sai? Cu ajutorul ecografiei fetale 4D.

Ecografia fetala se realizeaza pentru a urmari evolutia fatului. Aceasta utilizeaza fascicule de ultrasunete reflectate care realizeaza o poza fatului, o imagine ce poate fi vazuta pe monitor de catre doctor si de catre parinti.

Primele poze din viata copilului pot fi salvate si pastrate de catre familie.

Acest tip de ecografie este cea mai sigura metoda pentru a detecta posibile afectiuni ale fatului, dar si pentru a urmari evolutia privind marimea sau pozitia lui.

Nu se folosesc raze X sau alte tipuri de radiatii, astfel este noninvaziva, nu dauneaza si este sigura atat pentru copil cat si pentru mama.

Daca si tu iti doresti sa iti vezi copilul inainte sa vina pe lume, tot ce trebuie sa faci este sa vii la Clinica Fertilia. Esti doar la o programare distanta de a imortaliza momentul in care copilul doarme linistit in pantecele mamei.

Pentru mai multe detalii si programari, vizitati www.fertilia.ro

Ce culoare trebuie sa aiba scaunul bebelusului?

Leave a reply

Materia fecala a nou nascutilor nu are nicio legatura cu cea a adultilor.

In primele ore de viata, nou-nascutul elimina o substanta de culoare neagra-maronie si lipicioasa, numita meconiu. Dupa primele zile de viata, de obicei cand il aduceti acasa, scaunul nou-nascutilor se modifica.

Daca il alaptati la san, scaunul va avea o culoare galbena floarea-soarelui cu graunte mici (ca semintele de susan). Scaunul poate avea si nuante verzui si isi poate schimba consistenta de la lipicios la granulat si cremos.

Nou-nascutii hraniti artificial (cu formule de lapte) sau mixt au scaune mai consistente, maro deschis.

Dupa diversificare, adica dupa 4 sau 6 luni, in functie de indicatiile medicului pediatru, bebelusul incepe sa aiba scaune normale, asemanatoare cu cele ale adultilor.

Riscurile vietii extrauterine pentru prematuri

Riscurile vietii extrauterine pentru prematuri

Leave a reply

Riscurile vietii extrauterine pentru prematuri

Riscurile vietii extrauterine pentru prematuri sunt reale si pot sa apara din diverse cauze. Nou-nascutii care sunt expulzati din uterul matern inainte de implinirea celor 37 de saptamani de sarcina, sunt expusi unor riscuri mult mai mari in ceea ce priveste sanatatea organismului, consecintele negative putand afecta copilul intreaga viata.Riscurile vietii extrauterine pentru prematuri

Nasterea prematura este o problema cu care mamele se confrunta tot mai des, insa datorita tehnicii medicale dezvoltate, aceasta poate fi tinuta sub control. Printre cauzele prematuritatii se numara ingrijirea deficitara a mamei in timpul sarcinii, consumul de substante nocive-alcool, tutun sau patologia materna. Exista, insa, cazuri in care consecintele nasterii premature devin un pericol pentru copil, organismul acestuia reusind sa se refaca mai greu in urma solicitarii la care a fost expus.

Unul dintre riscurile la care sunt supusi prematurii este acela de a dezvolta sindromul hiperkinetic. Acestia isi pierd capacitatea de concentrare si atentie, pe viitor, cand personalitatea incepe sa se dezvolte, impunandu-se un comportament impulsiv ce conduce la actiuni necugetate. Psihicul prematurului este supus unor presiuni foarte mari, iar acesta reactioneaza in consecinta devenind reticent, retras, asociabil. Studiile au aratat ca aceasta afectiune este des intalnita la prematurii proveniti din familii dezorganizate, cu parinti tineri, sarcina mamei fiind neglijata, aceasta neacordand atentie alimentatiei si stilului de viata sanatos.

Sindromul detresei respiratorii este un alt risc la care prematurii sunt expusi, acesta ducand uneori chiar la deces. Detresa respiratorie dezvolta afectiuni neuro-motorii precum paralizie cerebrala, retard mental, handicap psihomotor. S-a constat chiar ca in urma acestei afectiuni, unii prematuri au fost afectati de autism.

Nasterea prematura aduce cu sine hemoragii pulmonare si cerebrale, enterocolite ulceronecrotice, displazii bronhopulmonare sau retinopatii de prematuritate, boli care scad nivelul sistemului imunitar si predispun prematurul la contactarea unui virus ce poate conduce la o infectie letala.

Cel mai intalnit risc la care sunt supusi nou-nascutii prematuri este de natura psihica, intelectuala. Majoritatea prematurilor au probleme grave de memorie. Pe viitor, mecanismul psiho motor va functiona lent, actiunea motrice fiind redata cu o mare dificultate. In ceea ce priveste, nivelul intelectual, prematurii vor avea un IQ scazut, iar performantele cognitive vor fi cu mult sub medie.

Nasterea prematura reprezinta un proces solicitant fizic si psihic atat pentru mama, cat si pentru copil. Desi medicina moderna are un aport substantial in prevenirea nasterii premature sau in tratarea efectelor acesteia, prin terapie intensiva, in unele cazuri, consecintele persista pe tot parcursul vietii prematurului.

Dezvoltarea socială a copiilor

Leave a reply

Playing kids

Viața socială a copilului dumneavoastră începe de când vine pe lume, iar primele forme, prin care se “prezintă” sunt gângurelile, privirile și zâmbetele. În cele ce urmează vă vom expune, ceea ce trebuie să știți despre dezvoltarea la nivel social a copilului dumneavoastră, pas cu pas, trecând prin fiecare etapă și cum să îl ajutați să își construiască relații de prietenie solide.

Primii prieteni ai noului-născut sunt părinții. Bebelușii consideră că mamele sunt principala sursă de confort și protecție. Datorită faptului că vocea mamei este cunoscută încă de când bebelușul se află în uter, aceasta este familiară și le conferă încredere. Fețele reprezintă un factor important în viața socială infantilă, cercetătorii susținând că bebelușii sunt atrași în mod genetic de zona facială, fie că o întâlnesc în cărțile pentru copii, ilustrații, fotografii, sau videoclipuri. Un studiu realizat arată că nou-născuții acordă mai multă atenție unor desene în care chipurile sunt bine conturate, cu trăsături expresive, față de cele în care acestea sunt ilustrate mai estompat. Cuvintele,pe care părinții le folosesc în prezența copilului au de asemenea un rol crucial. Chiar dacă acesta nu poate înțelege de la început. Unul dintre factorii ce stau la baza dezvoltării sociale a copiilor este modul de a îl învăța sensul cuvintelor. Puteți fii siguri de faptul că de fiecare dată când vorbiți cu bebelușul acesta ascultă atent și încearcă să deslușească cuvintele.

Cum să dezvoltați abilitățile de comunicare la fiecare vârstă a perioadei copilăriei mici.

Vârsta de 1 an ține foarte mult de autocontrol. Copiii cu care interacționează și ulterior prieteni sunt selectați de către părinți. Cu toate că îi văd în mod regulat nu înseamnă că sunt dispuși să împartă jucăriile cu ei, sau că le va permite să intre în contact cu acestea. La această vârstă conceptul de a împărți obiectele nu este bine definit, iar rolul părintelui este să îi explice că nu tot ce are mână îi aparține.

Între 2 și 3 ani

Majoritatea copiiilor mici au învățat să vorbească cu ajutorul părinților care s-au folosit de cuvinte, pentru a-și exprima anumite sentimente, trăiri. Astfel îi ajută să își dezvolte și latura emoțională. O dată ce copilul se pregătește să meargă la creșă sau grădiniță, după vârsta de 3 ani acesta se poate împrieteni în mod natural cu ceilalți copii. Fie că este atras de o personalitate similară, fie de una total opusă, părintele are datoria de a încuraja cultivarea prieteniei. Unele prietenii pot dura mai mult decât un an școlar, dar nu putem vorbi totuși de rețete de prietenie.

În jurul vârstei de  4 ani, copiii încep să își formeze grupuri și se identifică drept un element dintr-un complex social. La această vârstă grupurile sunt destul de volubile, circuitul fiind deschis în permanență. Este indicat ca părinții să îl învețe formule de adresare, sau de prezentare.

La 5 ani, copiii își perfecționează anumite abilități de comunicare. La grădiniță, micuții se definesc ca ființe sociale și sunt capabili să stabilească prietenii între ei, urmând să se afilieze cu persoane, pe care le prețuiesc și să fie apreciați la rândul lor.

 

Primele cuvinte

1 Reply

Copiii rostesc în mod natural primele cuvinte la vârsta de 9-10 luni, dar nu este ceva neobișnuit dacă bebelușul începe să vorbească la un an sau după această vârstă. Daca aveți probleme în legatura cu modul în care copilul dumneavoastra își dezvolta limbajul, cel mai bine este sa discutați cu medicul pediatru. De multe ori, se întâmplă ca medicul să găsească lichid în urechea copilului sau poate depista alte probeme de auz. Daca și medicul pediatru are îndoieli acesta vă va ghida spre un specialist, ce ar trebui să vă ajute să rezolvați problemele medicale până ce copilul va merge la școală. Atunci când evalueaza copilul, medicul pediatru ia în considerare, pe lângă verbalizare și dacă copilul înțelege ce i se spune, daca folosește limbajul paraverbal sau care sunt sunetele, pe care le produce.

Medicii speciliști vă oferă câteva sfaturi utile pentru părinți:

–          Faceți-vă copilul să comunice cu dumneavoastră, atunci când acesta își dorește ceva. Încercați să nu le oferți micul dejun sau să îi încălțați, dacă ei nu exprimă aceste doleanțe, fie prin intermediul comunicării verbale, fie prin a puncta acesta lucruri folosindu-se de alt tip de limbaj.

–          Dacă copilul mereu indică spre ceea ce își dorește, fără să verbalizeze, puteți pretinde pentru 15-20 de secunde că nu înțelegeți. Apoi rostiți într-o propoziție cuvântul la care se referă copilul și arătați spre obiect, sau mimați activitatea. De exemplu: Tu vrei ursulețul de pluș. După puneți mână pe ursuleț.

–          Vorbiți sub formă de conversație cu copilul și faceți pauze pentru a vă răspunde.

–          Citiți frecvent bebelușului.

–          Indicați spre obiectele ilustrate în cărți și pronunțați-le numele.

–          Rostiți cuvintele clar și răspicat.

–          Încercați să îi descrieți copilului ce activităție faceți (gătesc, mănânc, croșetez, beau apă), folosind un limbaj ușor.

–          Lăudați-vă copilul pentru încercările de a vorbi. Dați afirmativ din cap și zâmbiți spre el, când începe să vorbească.

Ce trebuie să ştim despre pătuţurile pentru copii

1 Reply

Bebeluşii îşi petrec mare parte din primul an de viaţă dormind, iar acesta este motivul pentru care părinţii investesc mult timp, încercând să găsească pătuţul perfect pentru copilul lor.

Trebuie sa ţinem cont de mai muţi factori în vederea achiziţionării unui pătuţ pentru bebeluşi şi este de înţeles că fiecare familie are priorităţi diferite. Cu toate că designul, culoarea sau materialul patului reprezintă elemente importante, siguranţa copilului este primordială.

În ceea ce vizează elementele estetice, pătuţurile pentru bebeluşi sunt disponibile în forme şi mărimi variate, dar şi diferite modele şi culori. Majoritatea producătorilor optează pentru culori deschise, pastelate, cu tapiţerie veselă. Cercetătorii au constatat că bebeluşii îşi dezvoltă mai rapid abilităţile cognitive, în condiţiile, în care sunt înconjuraţi de mai multe culori, în nuanţe variate. Prin urmare, majoritatea produselor pentru nou-născuţi sunt viu colorate, oferind un mediu cu un aspect luminos şi vesel, fapt ce favorizează dezvoltarea proceselor de cogniţie.

Referindu-ne la materialele din care sunt fabricate pătuţurile, putem observa că majoritatea sunt realizate din lemn sau metal, şi care pot fi pliabile sau nu. În ultima vreme, în magazine găsim o varietate de modele, de la cele ce seamănă cu săniuţe, caleşti din poveşti, în forme circulare sau sub formă de balansoar, cu sau fără baldachin. Este foarte important să acordăm o atenţie sporită materialului din care este realizat pătuţul, astfel încât acesta să nu fie toxic şi să nu îi dăuneze în nici un fel copilului.

Importanţa limbajului semnelor în cazul bebeluşilor

3 Replies

Există momente, în care în mod inevitabil părinţii nu pot descifra ceea ce bebeluşul lor doreşte sau are nevoie. Copiii sunt nişte buni comunicatori, dar dezvoltarea limbajului în cazul lor relevă că abilitatea de a verbaliza este puţin încetinită, pe lângă orizontul de înţelegere. Acest lucru poate conduce spre frustrare, atât în rândul părinţilor, cât şi pentru copii,  în situaţiile când bebeluşii nu vă lasă să înţelegeţi ceea ce vor, ce simt, sau ce gândesc.

În ultimii ani, ideea de a lucra prin limbajul semnelor cu copiii mici- cu toate că ei aud- s-a răspândit considerabil. Susţinătorii acestui concept sunt de părere că utilizarea limbajului semnelor sporeşte învăţarea limbajului verbal şi optimizează dezvoltarea timpurie a creierului. Cercetările din acest domeniu au arătat că activităţile ce implică folosirea limbajului prin semne în rândul copiiilor sunt de folos şi în cazul procesului de memorie.

Dezvoltarea tipică a limbajului

Din momentul în care vin pe lume, şi chiar de dinainte de naştere copiii sunt expuşi comunicării. Datorită faptului că bebeluşii receptează mai repede limbajul, dar ajung mai greu să se exprime prin el, s-a constatat că aceştia nu pot spune atât de multe, pe cât înţeleg. Sugarii încep să indice spre obiecte sau persoane în jurul vârstei de 10 luni, iar adepţii teoriei limbajului nonverbal apreciază că această perioada este optimă pentru începerea utilizării limbajului semnelor cu copiii.

Beneficiile comunicării prin semne cu copiii

Oamenii de ştiinţă susţin că bebeluşii pot învăţa mai uşor limbajul trupului, deoarece acest proces implică abilităţi motorii primare, spre deosebire de procesul de vorbire, ce presupune abilităţi motorii mai fine. Peste 20 de studii efectuate cu ajutorul părinţilor ce au folosit cu copiii lor limbajul nonverbal au relevat faptul că nou născuţii care au interacţionat prin intermediul semnelor prezintă o dezvoltare a limbajului mai accelerată.

Spirulina- alimentul ce protejează bebeluşii de cadmiu

3 Replies

Recent oamenii de ştiinţă au descoperit că spirulina protejează fătul de a fi afectaţi de expunerea la cadmiu. Aceasta este o constatare foarte importantă, deoarece cadmiu- un metal foarte toxic este adesea găsit în mâncare, precum în orez şi în alte alimente ce fac parte din alimentaţia de rutină. Testele de laborator au dovedit că până şi orezul organic brun conţine această substanţă. Cadmiul provoacă leziuni renale permanente şi bio acumulări cu o viteză îngrijorătoare, deoarece imită modul de absorbţie şi integrare în ţesuturi al potasiului.

În zilele noastre, rezerva de alimente la nivel mondial este puternic contaminată cu cadmiu, în mare parte din cauza faptului că atât de multe produse alimentare provin din China, o naţiune în care poluarea cu camiu este foarte răspândită. Dacă spirulina poate ajuta femeile însărcinate şi să protejeze bebeluşii de toxicitatea cadmiului, atunci poate preveni malformaţiile congenitale, ceea ce ar reduce drastic costurile medicale asociate cu intoxicaţiile cu metale. Studiul merge mai departe pentru a concluziona că spirulina reduce foarte mult “teratogenitatea,” ceea ce înseamnă daunele fetale.

Efectele negative ale biberonului asupra bebelusilor

Leave a reply

Biberonul este obiectul-senzatie al sugarilor in primul an de viata. Desi renuntarea la el poate fi o greutate si o mare temere pentru mame, atasarea bebelusilor de biberon are efecte negative asupra sanatatii lor, mai ales cand acestia ajung la maturitate.

Medicii pediatrici recomanda mamelor sa renunte la hranirea bebelusului cu biberonul in jurul varstei de 1 an sau cel mult sa nu prelungeasca folosirea lui dupa ce copilul a implinit varsta de 1 an si jumatate.


Biberonul- cauza obezitatii

Un studiu realizat pe un esantion de 1700 de copii nascuti in 2001 a aratat ca folosirea prelungita a biberonului poate conduce la obezitate, atunci cand copilul va ajunge la maturitate. Aceste consecinte negative sunt cauzate de excesul de calorii din alimentatia bebelusului. Un biberon de 200 ml de lapte praf contine 12% din necesarul zilnic de calorii pentru un copil cu varsta de 1 an. Daca bebelusul va primi mai mult de 3 portii de lapte pe zi, in conditiile in care el este hranit si cu alimentatie solida si diversificata, necesarul zilnic va fi deposit si astfel, pe termen lung, se poate ajunge la obezitate.

Obiceiul de a adormi bebelusul cu un biberon de lapte praf este unul nociv pentru organismul sau. Un studiu recent, realizat la Universitatea Brigham Young din SUA, a aratat ca sugarii care obisnuiesc sa adoarma numai dupa ce consuma lapte din biberon sunt cu 30% mai expusi la obezitate pana la varsta de 2 ani. Doza de lapte tinde sa fie ceva mai mare in cazul alaptarii artificiale.

Biberonul – cauza unei dentitii stricate

Folosirea pe timp indelungat a biberonului conduce la probleme dentare si deficiente de vitamine, care sunt necesare copilului pentru o crestere sanatoasa.

Caria de biberon, care ii poarta si numele, este principala afectiune dentara la care sunt supusi copiii alaptati artificial. Aceasta problema a dintilor este favorizata de hranirea sugarului cu biberonul inainte de culcare si de prelungirea suptului la biberon peste varsta recomandata. Caria de biberon este o forma severa de carie precoce si se poate instala imediat dupa aparitia dintilor la copii. Ea se dezvolta in special din cauza aportului exagerat de lactoza din laptele praf, care de cele mai multe ori contine indulcitori.

Structura dintilor este si ea afectata de folosirea biberonului peste limita de varsta admisa. Cercetatorii mexicani au demonstrat ca sugarii care obisnuiesc sa bea cu biberonul au mai multe sanse sa impiedice cresterea normala si liniara a dintilor, in special a incisivilor. Desi la o prima vedere copilul se va confrunta cu o problema de estetica, formarea neregulata a dintilor poate afecta si respiratia.

Renuntarea la biberon este o etapa normala din viata fiecarui bebelus, pe care mamele trebuie sa o intampine cu calm si intelegere. Cele mai bune metode pentru a-i convinge pe cei mici sa dea uitarii biberonul mult iubit este sa li se puna la indemana alte obiecte interesante din care sa poata bea. Canile cu desene, din plastic sau silicon, sau chiar si paiele sunt idei de succes pentru a trece prin aceasta etapa.